Iulian Donici blog

Agentii de paza apartin unei firme de paza si fiecare este distribuit unui punct ce necesita protectie. Zilele astea au fost schimbati 2 agenti de paza la noi la cazino din diferite motive (unul dormea, unul iesea afara si se intorcea peste jumatate de ora, etc.).

Da… unul din acesti agenti mai fusese agent la un cazino local. Stia tot. Stia cine-a castigat cel mai mult, stia de cate ori a dat ruleta eroare, stia cate aparate avea cazinoul si ce jocuri aveau acestea. In 2 cuvinte: turna tot. Din moment ce o zi intreaga lucreaza apoi 2 libere, in acea zi de dimineata pana dimineata, apleaca urechea la toate si de boicei ei sunt primii pusi in tema. Se plictisesc asa ca-si baga nasul peste tot.

Ma intreb acestia nu semneaza un contract de confidentialitate? Chiar daca ei au contract cu firma de protectie si nu cu firma pe care o protejeaza, asta nu le da dreptul. Nu ar fi corect ca tot ce aud legat de firma pe care o pazesc sa ramana in firma? Se pot intampla multe lucruri pe care nu toata lumea ar trebui sa le stie, lucruri care definesc pura functionare a unei firme iar acesti agenti de paza pot lucra (pazi) in multe locuri.

(2 comentarii » )

Nu cred ca sunt singurul baiat care se simte stingherit si foarte ignorant cand vine vorba de outfit-ul feminin, shopping-ul in sine de imbracaminte feminina. Atunci cand mergi cu ele la cumparaturi nu par sa le mai ajunga, ochii le tot fug, noi idei, foiala…

Intr-un stand cu haine pentru femei, azi, vroia sa probeze o pereche de blugi. Mi-a inmanat geanta (incape in ea cat incape intr-un rucsac), geaca si asteptam… Parca eram un stalp intre atatea femei, curele de-atatea culori, iepurasi playboy, briz-briz-uri, manechine, multa fataiala de buci…

La un moment dat intra o fata cu ai sai parinti, sa probeze o pereche de blugi:
” – Cum imi vin?
- Iti vin foarte bine dar esti in clasa a 5-a, mergem in alta parte! (ranjind spre mine)”

Am avut si neplacerea sa vad o burta uriasa, o femeie se chinua sa imbrace o bluza, doamna avea 3 burti.

(Nici un comentariu » )

Trilulilu.ro logo

Des mi se intampla la playlist-ul meu de 60 de melodii ca Trilulilu-crocodilu’ (“face poze cu copilu…’”) sa incurce numele pieselor, sa cante altceva decat dorinta mea, atat audio cat si video, cu imaginile n-am nici o treaba.

(Nici un comentariu » )

Romanul cand are o problema medicala, mai mult apeleaza la un farmacist decat la un doctor.

“Aveam o infectie la masea, m-am dus la farmacist si mi-a recomandat X…. cate 3/zi…” sau “Am avut probleme anu’ trecut cu urechea, imi curgea un lichid din ea constant, nu se mai putea, a trebuit sa ma duc la farmacie, mi-a dat un tratament de luat…”

E aiurea cum ne-am obisnuit, ne-am invatat prost sa ne punem oarecum increderea intr-un farmacist decat sa ne-o punem intr-un doctor. Chiar trebuie sa fie ceva mai serios, o problema cu inima, rinichi, ochi ca s-apelam la doctori ca altfel…

Una e sa fii consultat de un doctor si una e sa iei niste pastile pe care ti le-a spus farmacistul pentru ca stii tu ca prin farmacia X, tu ai scapat de febra. Chiar si-atunci cand ai un tratament de urmat si problema se agraveaza, tu in loc sa consulti medicul iar, tu mai adaugi 1-2 pastile orei la care ar trebui sa-ti iei medicamentele chiar daca sunt si ele c-un rost acolo, continui sa neglijezi.

De vina e toata democratia tarii noastre.  Se stie ca sutica de euro nu trebuie sa lipseasca daca vrei sa fii “studiat” cum trebuie. Pe langa doctor trebuie sa suga si anestezicul, asistentele care-ti schimba cearceaful si-ti aduc mancarea…

(3 comentarii » )

Multi-corporate office building

“Dar muncesti? Unde muncesti?”

Intalnesc oameni care intr-o conversatie se refera la locul de munca ca fiind “la birou” pentru ca job-ul presupune un birou. Nu sunt manageri, nu sunt directori doar… ca au o functie ce le permite sa stea pe un scaun ergonomic, la un birou (de om de rand), pe messenger cu un salariu minim de 1000 RON. Pot observa la unii cum mai si infloresc, gen “Ei, nu stau chiar toata ziua pe messenger, am si 4 angajati sub mine.”

Eu spun “… agitatie mare a fost azi la munca” iar ei “Azi, la birou, vorbeam cu domnul director…”. Pai, in mintea mea acel “la birou” presupune locul ala al tau dintr-o cladire careia chiar poti sa-i spui “birouri”, cu scaun dintr-ala lat, inalt, care te face sa te simti si tu un mic boss ceva, acolo. Hartii, creioane, stilouri, secretara, telefoane cel putin 10/zi, o masinuta poate…

Mi se par ipocriti. De ce sa spui “la birou”, cand acel birou de care vorbesti tu e o ghereta, 2×2 termopan intr-un santier de constructii? Eu muncesc la un cazino, am un scaun si un dulap, ca nu pot sa-i spun birou, pentru bani. Eu-i spun cazinoului, “munca”, “la munca” si rar “la cazino”. Cand omu’ e interesat de locul tau de munca, te intreaba “…unde muncesti?” si nu “… unde este situat biroul tau?” Decat doar atunci cand tu chiar detii ceva, nu stiu, atunci cand ai si tu niste privilegiii fata de omu’ care nu munceste “la birou”.

(Nici un comentariu » )